Inima este un organ vital, dar este și foarte sensibilă la ceea ce trăim. Potrivit Societății Argentine de Cardiologie (SAC) și Fundației Cardiologice Argentine (FCA), în unele cazuri se poate „rupe” în mod real, deși nu în sensul romantic pe care ni-l imaginăm de obicei.

Acest avertisment capătă de obicei mai multă forță în ajunul Zilei Îndrăgostiților. Nu ca să te sperie, ci pentru a-ți reaminti ceva important: emoțiile intense pot influența și corpul. O despărțire, o pierdere, o ceartă puternică, o surpriză dureroasă sau o perioadă cu foarte mult stres pot lăsa urme asupra sănătății cardiovasculare.

În date precum Ziua Îndrăgostiților, multe persoane simt mai multă presiune, nostalgie sau tristețe. Dacă acest subiect te mișcă pe plan afectiv, te poate ajuta și să citești cum este viața ta amoroasă în funcție de semnul tău zodiacal de Ziua Îndrăgostiților, ca o privire mai simbolică și emoțională asupra iubirii.

Ce este sindromul inimii frânte sau sindromul Takotsubo

Sindromul Takotsubo, cunoscut popular ca sindromul inimii frânte, este o afecțiune cardiacă descrisă în Japonia în anii 1990.

Se numește Takotsubo deoarece, în timpul episodului, inima își poate schimba forma. În special, o parte a ventriculului stâng se bombează și capătă un aspect asemănător unui vas japonez folosit pentru capturarea caracatițelor: lat la bază și îngust la gât.

Această schimbare nu este doar o metaforă. Este o reacție fizică a inimii în fața unei agresiuni sau a unui stres intens. De aceea, deși numele sună poetic, este vorba despre o afecțiune medicală care necesită evaluare profesională.

De ce poate apărea după o emoție puternică

Dr. Salvatori, citată de SAC și FCA, a subliniat rolul fundamental al relației dintre creier și inimă. Astăzi știm că nu putem separa complet emoționalul de fizic. Ceea ce simțim se exprimă și în corp.

În fața unui stres neașteptat, fizic sau emoțional, organismul poate elibera o cantitate mare de adrenalină și alți hormoni ai stresului. La unele persoane, această descărcare poate afecta temporar funcția inimii.

De aceea se vorbește despre sindromul inimii frânte în situații precum:

  • o despărțire amoroasă sau o pierdere afectivă;
  • moartea unei persoane dragi;
  • o ceartă foarte intensă;
  • o veste neașteptată;
  • un accident, o intervenție chirurgicală sau o boală acută;
  • perioade prelungite de anxietate, neliniște sau suprasolicitare emoțională.

Aceasta nu înseamnă că orice tristețe va îmbolnăvi inima. Dar ne amintește că stresul prelungit merită atenție, la fel ca tensiunea arterială, colesterolul sau glicemia.

Cine are un risc mai mare de a suferi de sindromul Takotsubo

Un studiu publicat de Asociația Americană a Inimii (AHA) a arătat că femeile de vârstă mijlocie și mai în vârstă au de până la 10 ori mai multe șanse să sufere de acest sindrom decât bărbații sau femeile tinere.

Se observă mai frecvent la femeile aflate după menopauză. Totuși, poate apărea și la alte persoane, mai ales atunci când există factori de risc sau situații emoționale foarte intense.

Potrivit specialiștilor, unii factori nu pot fi modificați, precum vârsta sau anumite antecedente genetice. Dar există și alții de care ne putem ocupa mai bine în viața de zi cu zi.

Dintre factorii asociați se numără:

  • hipertensiunea arterială;
  • dislipidemia sau tulburările colesterolului;
  • fumatul;
  • diabetul;
  • obezitatea;
  • stresul cronic;
  • depresia sau tristețea persistentă;
  • izolarea emoțională sau lipsa de sprijin.

Acești factori psihosociali nu apar mereu într-o analiză de sânge, dar cântăresc și ei. Uneori o persoană „iese bine” la investigațiile de bază, dar trăiește epuizată, neliniștită sau fără spații reale de odihnă.

Simptomele sindromului inimii frânte pe care nu trebuie să le ignori

Sindromul Takotsubo poate semăna foarte mult cu un infarct miocardic. De aceea este atât de important să nu fie minimizat.

Semnele cele mai frecvente includ durere în piept, lipsă de aer, modificări ale electrocardiogramei și creșterea enzimelor cardiace. Pot apărea și senzația de apăsare, transpirație, greață, slăbiciune sau teamă intensă.

Diferența principală este că, în multe cazuri, cateterismul arată că arterele inimii nu sunt blocate, așa cum se întâmplă într-un infarct cauzat de boala aterosclerotică. Totuși, poate exista o scădere a fluxului de sânge către vârful inimii și o slăbire temporară a contracției acesteia.

Vestea bună este că, cu îngrijirea adecvată, inima își recuperează de obicei funcționarea normală după câteva săptămâni. Dar asta nu înseamnă că poți aștepta acasă dacă ai simptome. Durerea în piept și lipsa de aer necesită întotdeauna consult urgent.

Tratament și prevenție: a îngriji inima înseamnă și a-ți îngriji emoțiile

Tratamentul depinde de fiecare caz și trebuie indicat de o echipă medicală. Poate include medicație pentru controlul factorilor de risc cardiovascular, precum hipertensiunea, colesterolul, diabetul sau alte condiții asociate.

Poate fi util și sprijinul psihologic. Terapia cognitiv-comportamentală, de exemplu, poate ajuta la recunoașterea tiparelor de stres, la ordonarea gândurilor, la reglarea emoțiilor și la construirea unor instrumente mai sănătoase pentru a traversa momentele dificile.

Nu este vorba despre „a nu simți”. Ar fi imposibil. Este vorba despre a învăța să duci ceea ce simți fără ca trupul tău să rămână mereu în stare de alarmă. Uneori, ceva atât de simplu precum a cere ajutor la timp schimbă foarte mult.

Câteva practici cotidiene pot sprijini prevenția:

  • să faci controale medicale periodice;
  • să nu întrerupi medicația fără indicația unui specialist;
  • să miști corpul în mod regulat, în funcție de posibilitățile tale;
  • să dormi suficient;
  • să reduci fumatul și alcoolul;
  • să vorbești despre ceea ce te doare cu o persoană de încredere;
  • să cauți sprijin terapeutic dacă tristețea sau stresul devin persistente.

Au fost studiați și alți factori, precum abuzul cronic de alcool sau utilizarea prelungită a anumitor medicamente în contexte specifice. De aceea, dacă ai nelămuriri despre tratamentul sau obiceiurile tale, cel mai bine este să discuți cu medicul sau medicul tău.

Ziua Îndrăgostiților, iubire și sănătate emoțională

Ziua Îndrăgostiților poate fi o zi frumoasă pentru unele persoane și foarte dificilă pentru altele. Poate trezi entuziasm, dar și amintiri, doliuri, singurătate sau comparații.

Dacă treci printr-o despărțire, o pierdere sau un moment sensibil, nu te forța să fii bine doar pentru că în calendar scrie că „ar trebui” să sărbătorești. Inima ta emoțională are nevoie și ea de odihnă, grijă și răbdare 💗.

Iar dacă apar simptome fizice precum durere în piept, lipsă de aer, leșin, palpitații puternice sau o senzație ciudată care te îngrijorează, nu le pune doar pe seama emoțiilor. Consultă imediat. A avea grijă de inimă înseamnă și a o asculta atunci când cere ajutor.