8 lecții valoroase pe care terapia mi le-a învățat

Descoperă lecții valoroase din experiența mea în terapia psihologică: sfaturi care îți vor transforma viața. Nu le rata!...

1. 1. Înțelegerea diferenței dintre a stabili limite și a ridica ziduri
2. 2. A fi sincer cu tine însuți este o forță.
3. 3. Provocarea de a oferi dragoste necondiționată
4. 4. Importanța de a recunoaște valabilitatea durerii noastre, fără comparații
5. 5. Echilibrează-ți atenția între emoțiile pozitive și negative, fără să le omită.
6. 6. Succesul în terapie se hrănește din efortul tău personal.
7. 7. Esența iubirii autentice rezidă în libertatea sa, în timp ce fundamentul relațiilor se găsește în încredere
8. 8. Navigând pe Apele Schimbătoare ale Doliului

Urmărește-te pe Patricia Alegsa pe Pinterest!

În călătoria sinuoasă către auto-cunoaștere și vindecare emoțională, terapia psihologică se ridică ca un instrument transformator, capabil să lumineze cele mai ascunse colțuri ale ființei noastre, oferindu-ne lecții valoroase pentru a naviga prin complexitățile vieții.

De-a lungul carierei mele ca psiholog și consilier în vastul univers al astrologiei, zodiacului și relațiilor interpersonale, am fost martor și participant la nenumărate povești de creștere, iubire de sine și reîntâlniri emoționale care au marcat un punct de cotitură în viața multora.

¡Pregătește-te pentru o călătorie revelatoare care îți va schimba percepția despre tine însuți(ă) și despre lumea din jurul tău!

1. Înțelegerea diferenței dintre a stabili limite și a ridica ziduri

Crearea limitelor este esențială pentru o viață echilibrată, servind drept ghid în ceea ce considerăm acceptabil sau inacceptabil în comportamentul nostru.

Prin definirea limitelor noastre, promovăm bunăstarea noastră și îmbunătățim conexiunile noastre cu ceilalți.

Deși inițial poate provoca frică să definim aceste spații personale, sufletele adevărate le vor respecta și vor înțelege valoarea lor.

În contrast cu limitele, zidurile apar ca mecanism de apărare împotriva rănilor emoționale anterioare.

Chiar dacă ridicarea barierelor poate părea un refugiu inițial, în cele din urmă devine un obstacol.

Aceste bariere nu ne izolează doar de lumea exterioară; de asemenea, ne restricționează, inhibându-ne dezvoltarea personală și capacitatea de a ne confrunta cu experiențele noastre trecute.

Abordarea unui traumatism necesită timp și spațiu pentru a-l procesa corespunzător; prin urmare, construirea de ziduri în jurul acestor experiențe este contraproductivă.

Cu cât mai mult timp rămâne intact zidul, cu atât mai mare va fi provocarea de a-l dărâma.

2. A fi sincer cu tine însuți este o forță.

Confruntarea cu vulnerabilitatea poate părea o provocare, deoarece ne expune la posibile răni emoționale. Cu toate acestea, dacă evităm să fim vulnerabili din frică de rezultatele adverse, nu numai că ne refuzăm oportunitatea de a trăi conexiuni mai intime și semnificative cu ceilalți, dar ne limităm și pe noi înșine.

Permițându-ne să fim deschiși și vulnerabili, îmbogățim viețile noastre cu relații mai solide și autentice.

Acest lucru întărește și credința noastră în propria noastră capacitate de a depăși obstacolele.

Deși este adevărat că vulnerabilitatea ne poate aduce suferință, este și adevărat că din ea putem extrage lecții valoroase și beneficii neașteptate.

Evitarea vulnerabilității împiedică creșterea noastră personală și învățarea noastră.

Refuzul nostru de a ne recunoaște nevoia de vulnerabilitate înseamnă a le nega celor dragi oportunitatea de a ne oferi sprijinul lor.
Atunci când le închidem ușile în timpul momentelor noastre emoționale, le transmitem o lipsă de încredere în abilitatea lor de a gestiona cu delicatețe sentimentele noastre.

Este complet valid să simțim ceea ce simțim; exprimarea emoțiilor noastre în fața celor în care avem încredere și care ne apreciază este fundamental.

3. Provocarea de a oferi dragoste necondiționată

Uneori, poate fi dificil să ne dăm dragostea cuiva a cărui recunoaștere de sine și calități interne ne sunt necunoscute.

Vrem ca persoanele dragi să vadă valoarea pe care o au din perspectiva noastră, dorim să descopere propria lor capacitate prin privirea pe care le-o oferim.

Ne învăluim în fantezia că, arătându-le neîncetat dragoste, vor învăța să se iubească așa cum o facem deja noi.
Cu toate acestea, acest lucru rareori devine realitate.

Atunci când o persoană este prinsă în gânduri negative despre sine, afecțiunea pe care o primește din exterior nu este suficientă pentru a-și schimba situația.

Singurul drum către autodescoperire și iubire de sine este de a se confrunta și a vindeca rănile și falsitățile care i-au făcut să se creadă nevrednici de iubire.

Este doar atunci când pot îmbrățișa un sentiment autentic de afecțiune pentru ei înșiși.

Până nu găsesc acea iubire internă, vor rămâne neîncrezători în ideea de a fi iubiți pur și simplu fără interese ascunse.
Prin urmare, a iubi fără condiții implică acceptarea lor completă așa cum sunt, evitând orice judecată critică și permitându-le să se exprime liber.

4. Importanța de a recunoaște valabilitatea durerii noastre, fără comparații

Este esențial să avem în vedere faptul că comparațiile cu ceilalți nu sunt necesare.

Fiecare ființă își urmează propriul drum, hrănită de experiențele și capacitățile sale unice, ceea ce face comparațiile nefolositoare.

Uneori, atunci când ne întâlnim cu cineva a cărui istorie este marcată de adversități intense, putem ajunge să subestimăm propriile noastre lupte interioare, crezând că nu au relevanță în contrast. Este posibil să credem în mod eronat că nu avem dreptul să ne simțim afectați de anumite evenimente în fața durerii evidente a altora.

Cu toate acestea, este crucial să recunoaștem realitatea propriei noastre suferințe independent de cum este ea măsurată în comparație cu cea a altora. Dacă aceasta a afectat existența noastră și ne-a cauzat durere, atunci experiența noastră merită să fie validată.

Recunoașterea legitimității durerii noastre ne oferă oportunitatea de a o aborda conștient, de a o înțelege mai bine și de a învăța să evoluăm împreună cu ea.

Prin urmare, trebuie să evităm să subestimăm propiile noastre conflicte interioare; dimpotrivă, este vital să le acceptăm și să le confruntăm pentru a le putea depăși.

5. Echilibrează-ți atenția între emoțiile pozitive și negative, fără să le omită.

"Acționează ca și cum totul ar fi în regulă, până când chiar va fi" este o frază comună pe care mulți au auzit-o.

Adesea ne învață să ascundem sentimentele noastre de tristețe sau furie, pretinzând că acestea nu există, sperând că pur și simplu vor dispărea.

S-a promovat conceptul greșit că recunoașterea emoțiilor noastre în loc să le suprimăm este incorectă.

Prin ne-permiterea noastră de a experimenta emoțiile noastre adevărate, fie ele pozitive sau negative, pierdem posibilitatea de a le înțelege și de a descoperi cauzele lor.

Emoțiile curg natural ca valurile mării.
Dacă ne permitem să fim duși de aceste valuri în punctul lor maxim, vom găsi puterea de a continua când intensitatea va scădea.

În schimb, dacă rezistăm acestei curente emoționale, ne vom epuiza forțele înainte de a ne putea recupera după provocare.

Nu este convenabil să fim obsedați de sentimentele adverse; totuși, nu ar trebui nici să le evităm sau să le combatem.

Prin acceptarea și trăirea emoțiilor noastre așa cum apar, vom putea să le procesăm adecvat și să avansăm către depășirea noastră.

6. Succesul în terapie se hrănește din efortul tău personal.

Eficiența terapiei, la fel ca în alte aspecte ale existenței noastre, este strâns legată de cât de mult efort și dedicare investim.

Nu este suficient să fim doar prezenți la ședințele terapeutice, să împărtășim experiențele noastre cu specialistul, să urmăm sfaturile sale și apoi să lăsăm totul în urmă până la următoarea întâlnire.

Este comparabil cu a participa la orele școlare fără a lua notițe sau a revedea ceea ce am învățat, așteptând să obținem note excelente fără efortul corespunzător.

Prin aplicarea cu dăruire a tehnicilor și capacităților benefice pe care ghidul nostru terapeutic ne învață să le incorporăm în viața noastră de zi cu zi, vom observa o schimbare semnificativă. Fructele vor fi mult mai bogate dacă adoptăm un rol activ și implicat în procesul nostru terapeutic.

7. Esența iubirii autentice rezidă în libertatea sa, în timp ce fundamentul relațiilor se găsește în încredere și stabilirea limitelor

Adesea ne este dificil să distingem între conceptul de iubire și dinamica relațiilor.

Ca indivizi, avem tendința naturală de a echivala sentimentele noastre de iubire față de alții, fie în legături romantice, familiale sau cu prieteni apropiați.

Cu toate acestea, deși iubirea noastră față de ceilalți ar trebui să fie liberă de condiții, este crucial să impunem limite și să onorăm autonomia individuală pentru a cultiva o relație echilibrată.

Iubirea autentică curge liber fără condiții; totuși, pentru ca o relație să prospere sănătos, este nevoie să fie întemeiată pe piloni de încredere reciprocă și limite clar definite și respectate de ambele părți implicate.

Atunci când aceste limite sunt ignorate în cadrul legăturii, este posibil să păstrăm afecțiunea pentru acea persoană în timp ce ne distanțăm pentru a păstra binele emoțional propriu și al celuilalt.

8. Navigând pe Apele Schimbătoare ale Doliului

Mintea umană este construită pentru a descodifica și organiza informația pe care o primește, încercând să găsească modele și secvențe clare. Cu toate acestea, emoțiile noastre nu întotdeauna urmează această logică structurată.

Acest lucru duce adesea la un conflict între logică și emoție.

Confruntarea cu emoțiile dificile ne determină să dorim să stabilim o dată specifică pentru a depăși aceste senzații. Dar durerea nu se supune unor limite temporale.

În timpul doliului, este posibil ca exact când credem că facem progrese, să ne confruntăm cu zile sau chiar luni în care pare că ne întoarcem înapoi. Acest lucru nu este cu adevărat un pas înapoi; este pur și simplu natura imprevizibilă a durerii făcându-și drumul.

Încercarea de a o analiza doar o face mai enigmatică.

De aceea, a îmbrățișa emoțiile noastre fără rezistență, conștienți că în cele din urmă vor înceta, chiar dacă acum par copleșitoare, este cea mai bună strategie.

Pe măsură ce traversăm acest proces de doliu, începem să experimentăm perioade scurte de liniște care ne oferă o pauză necesară.

Cu toate acestea, valurile emoționale pot reveni neașteptat.

În aceste oaze momentane de pace, este crucial să ne reamintim că va veni ziua în care starea noastră de bine va înflori din nou.

Abonați -vă la horoscopul săptămânal gratuit

Balanță Berbec Capricorn Fecioarei Gemeni Leu Pești Rac Sagetator Scorpion Taur Vărsător