Accidentele vasculare cerebrale, cunoscute și sub denumirea de AVC, reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale afaziei. Această tulburare de origine cerebrală poate afecta capacitatea de a înțelege, produce, citi sau scrie limbajul.

Se estimează că aproximativ 40% dintre persoanele care suferă un AVC dezvoltă un anumit grad de afazie. În plus, aproximativ jumătate dintre ele continuă să aibă simptome la un an după episodul inițial.

Dificultățile pot varia foarte mult. Unele persoane știu ce vor să spună, dar nu reușesc să găsească cuvintele. Altele au probleme în a formula propoziții, a înțelege o conversație sau a urmări un text scris. Acest lucru poate genera frustrare, nesiguranță și izolare socială.

O cercetare realizată în Finlanda oferă o perspectivă încurajatoare: cântatul ar putea ajuta la recuperarea producerii vorbirii și ar putea favoriza schimbări pozitive în rețeaua cerebrală a limbajului. Descoperirea evidențiază capacitatea de neuroplasticitate a creierului, adică posibilitatea sa de a se reorganiza și de a crea noi conexiuni după o leziune.

Cum ajută cântatul la recuperarea limbajului după un AVC

Cercetători de la Universitatea din Helsinki au studiat modul în care muzica și, mai ales, cântatul pot contribui la reabilitarea pacienților cu afazie apărută după un AVC.

Studiul, publicat în revista științifică eNeuro, a analizat modificările produse în structurile cerebrale asociate limbajului.

Potrivit rezultatelor, cântatul a contribuit la reorganizarea și consolidarea rețelei structurale care procesează vorbirea și limbajul. La persoanele cu afazie, o parte din această rețea a fost afectată de accidentul vascular cerebral.

Aleksi Sihvonen, cercetător la Universitatea din Helsinki, a explicat că rezultatele arată pentru prima dată că reabilitarea prin cântat este asociată cu schimbări de neuroplasticitate. Prin urmare, nu este vorba doar despre starea de bine pe care o poate produce ascultarea muzicii: au fost observate modificări concrete în creier.

Ce schimbări produce cântatul în rețeaua cerebrală a limbajului

Rețeaua limbajului include regiuni ale cortexului cerebral care participă la înțelegerea și producerea vorbirii. De asemenea, cuprinde fascicule de substanță albă, un fel de căi de comunicare care permit transmiterea informațiilor între diferite zone ale creierului.

Cântatul a crescut volumul de substanță cenușie în regiunile limbajului situate în lobul frontal stâng și a îmbunătățit conectivitatea mai multor fascicule cerebrale. Schimbările au fost deosebit de vizibile în rețeaua limbajului din emisfera stângă, deși au fost înregistrate îmbunătățiri și în cea dreaptă.

Acest lucru este important deoarece cântatul combină cuvinte, melodie, ritm, respirație, memorie și mișcare. Această implicare simultană a unor abilități diferite ar putea stimula mai multe zone ale creierului și ar putea deschide căi alternative de comunicare.

Cercetătorii au observat, de asemenea, că schimbările pozitive erau asociate cu o producere mai bună a vorbirii. În viața de zi cu zi, acest lucru se poate traduce printr-o mai mare ușurință în pronunțarea cuvintelor, completarea propozițiilor sau participarea la o conversație.

Cum s-a desfășurat studiul despre cântat și afazie

La cercetare au participat 54 de pacienți cu afazie. Dintre aceștia, 28 au efectuat investigații prin rezonanță magnetică la începutul și la finalul studiului, ceea ce a permis compararea structurii și conectivității creierelor lor.

Oamenii de știință au folosit activități diferite: cântat coral, meloterapie și exerciții de cântat efectuate acasă. Astfel, au putut studia atât practica ghidată de profesioniști, cât și integrarea acesteia în rutina zilnică.

Cântatul în grup are și o valoroasă dimensiune emoțională. Împărtășirea unui cântec permite participarea fără a depinde exclusiv de o conversație obișnuită. Pentru cineva care întâmpină dificultăți de vorbire, sentimentul de apartenență la un grup poate reduce rușinea și poate ajuta la recăpătarea treptată a încrederii.

Totuși, rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Numărul participanților a fost limitat și sunt necesare mai multe cercetări pentru a afla ce persoane obțin cele mai mari beneficii, cât de des ar trebui să cânte și pentru ce perioadă.

Cântatul, un complement accesibil al reabilitării

Afazia poate afecta profund autonomia, relațiile și calitatea vieții. Un gest atât de cotidian precum a cere ceva, a povesti o experiență sau a exprima o emoție se poate transforma într-o provocare epuizantă.

În acest context, cântatul apare ca un complement accesibil și cu cost redus al terapiilor convenționale. De asemenea, ar putea oferi sprijin în cazurile ușoare sau atunci când accesul la servicii specializate este limitat.

Pacienții pot cânta alături de membrii familiei, pot participa la coruri adaptate sau pot face exerciții recomandate de profesioniști. În centrele de îngrijire medicală, cântatul poate fi organizat și ca activitate de grup, combinând reabilitarea, stimularea și contactul social.

O practică simplă poate consta în alegerea unui cântec cunoscut, ascultarea unei strofe și cântarea ei fără grabă. Versurile familiare sunt de obicei mai ușor de abordat, deoarece activează amintiri muzicale și emoționale. Important nu este să cânți perfect, ci să participi cu răbdare și fără a transforma exercițiul într-un test.

Cântatul nu înlocuiește evaluarea neurologică, terapia limbajului sau reabilitarea indicată pentru fiecare pacient. El trebuie înțeles ca un instrument complementar. În cazul afaziei apărute după un AVC, sprijinul profesioniștilor, precum neurologii, logopezii sau terapeuții de limbaj, rămâne esențial.

Muzica, emoțiile și recuperarea cerebrală

Cântatul nu mobilizează doar limbajul. Poate, de asemenea, să trezească amintiri, să regleze respirația și să creeze momente de conectare cu alte persoane. Pentru o familie care trece prin consecințele unui AVC, împărtășirea unui cântec cunoscut poate deschide o mică ușă atunci când cuvintele nu apar.

Descoperirile Universității din Helsinki arată că această experiență emoțională ar putea fi însoțită de schimbări reale în creier. Mai sunt încă multe de cercetat, însă posibilitatea este încurajatoare: muzica poate deveni un aliat concret într-un proces de recuperare complex și profund uman. 🎵

Sursa știrii: Helsinki.fi