Formula fericirii: Venitul de bani nu este variabila principală

Oare măsurăm ceea ce contează cu adevărat? Spoiler: posibil că nu! Studiul Global despre Florește (GFS) ne invită să privim dincolo de cifrele economice pentru a înțelege ce înseamnă cu adevărat a trăi bine.

Acest studiu masiv, condus de mințile strălucite ale lui Tyler VanderWeele și Byron Johnson, a pus lupa pe mai mult de 200.000 de persoane din 22 de țări. Care este scopul?

Descoperirea modului în care oamenii înfloresc în diferite contexte. Și nu, nu este vorba doar despre câți bani au în bancă. Aici intervin fericirea, relațiile, sensul vieții și chiar spiritualitatea!

Mai mult decât cifre: puterea conexiunilor umane

¡Surpriză! Nu este doar salariul ceea ce ne face fericiți. Studiul arată că relațiile puternice, participarea în comunități religioase și găsirea unui scop în viață joacă un rol crucial în bunăstarea noastră.

Imaginează-ți asta: persoanele căsătorite raportează o bunăstare medie de 7,34 puncte, depășind pe cei singuri cu 6,92. Oare iubirea chiar le rezolvă pe toate? Ei bine, cel puțin pare să ajute.

Dar, nu totul este roz. Singurătatea și lipsa unui scop se corelează cu o percepție mai scăzută a bunăstării. Aici este locul unde politicile guvernamentale ar trebui să intervină, conform experților. Să uităm de numerele reci pentru o clipă! Avem nevoie de politici care să se concentreze pe bunăstarea integrală a oamenilor.

O abordare integrată a înfloririi

Conceptul de „florire” propus de GFS este ca o salată de bunăstare: include de toate câte puțin. De la venituri la sănătatea mentală, trecând prin sensul vieții și siguranța financiară. Este o abordare integrată care nu lasă pe nimeni deoparte! Și este că, conform cercetătorilor, niciodată nu suntem înfloritori 100%, întotdeauna există loc pentru îmbunătățire.

Datele interesante ale studiului relevă că persoanele în vârstă tind să raporteze o bunăstare mai mare decât cei mai tineri. Dar atenție, nu este o regulă universală. În țări precum Spania, tinerii și vârstnicii sunt cei care se simt cei mai împliniți, în timp ce cei de vârstă mijlocie par să aibă o criză de identitate.

Comunitatea ca piesă cheie a bunăstării

Aquí va un dato jugoso: participarea la servicii religioase crește bunăstarea medie la 7,67 puncte, comparativ cu 6,86 în rândul celor care nu participă. Oare există ceva în cântarea imnurilor care ne face să ne simțim mai bine? Cercetătorii sugerează că aceste spații comunitare oferă un sentiment de apartenență care contribuie la înflorirea noastră.

Studiul nu doar că ne invită să regândim metricile noastre de bunăstare, ci și să redescoperim valoarea comunității. Este un apel de a lăsa deoparte obsesia pentru cifre și de a ne concentra pe ceea ce contează cu adevărat: bunăstarea umană în toată complexitatea ei.

Așadar, data viitoare când te gândești la bunăstare, amintește-ți că nu totul este o chestiune de cifre; uneori, ceea ce avem cu adevărat nevoie este un pic mai multă conexiune umană.