Dacă ai ajuns până aici, este posibil să te consideri o persoană nerăbdătoare sau să locuiești cu cineva căruia îi este foarte greu să aștepte.


Nerăbdarea poate provoca dificultăți de somn, probleme de concentrare și certuri cu partenerul, familia sau colegii de serviciu. De asemenea, te poate face să începi multe sarcini în același timp și să nu termini niciuna. Apoi apar frustrarea și acea senzație neplăcută că nu ai făcut suficient.


Probabil că nu îți dorești o introducere interminabilă, așa că să trecem direct la subiect. 🙂



Cum se manifestă nerăbdarea în viața de zi cu zi


Nerăbdarea nu se exprimă într-un singur fel. Unele persoane vorbesc mai repede, întrerup sau se irită la orice întârziere. Altele par calme, însă trăiesc cu o presiune interioară constantă.



  1. Nevoia de a controla totul. Vrei ca împrejurările, programul și chiar reacțiile celorlalți să se potrivească planurilor tale. Problema este că este imposibil să controlezi tot ceea ce se întâmplă. Încercarea de a face acest lucru poate genera anxietate, tensiune și disconfort.

  2. Toleranță scăzută la frustrare. Ai nevoie să vezi rezultate cât mai repede. Dacă ceva durează mai mult decât te așteptai, poți crede că nu merge bine sau că îți pierzi timpul. Această grabă îți răpește liniștea și îngreunează aprecierea micilor progrese.

  3. Anxietate anticipatorie. Mintea ta o ia înainte și construiește posibile probleme. Te gândești la conversații care încă nu au avut loc, îți imaginezi întârzieri sau te temi de rezultate negative. Multe dintre aceste situații poate nu se vor întâmpla niciodată, însă corpul tău reacționează ca și cum ar fi reale.

  4. Dificultatea de a gestiona timpul. Când totul pare urgent, devine greu să stabilești priorități. Te poți încărca cu obligații, poți schimba mereu sarcina sau poți pierde oportunități acționând fără să te oprești pentru a evalua situația.


Această senzație că ai prea multe de făcut într-un timp prea scurt crește stresul. Dacă ți se întâmplă frecvent, te poate ajuta și să citești 10 metode antistres pentru viața modernă.



Ce se află în spatele unei persoane nerăbdătoare


În spatele nerăbdării există, de obicei, ceva mai mult decât un caracter dificil. Pot exista teama de a pierde timpul, nevoia de certitudini, perfecționismul, oboseala sau dificultatea de a tolera ceea ce nu depinde de tine.


Obiceiurile actuale au și ele o influență. Ne-am obișnuit să primim răspunsuri rapide, livrări imediate și stimuli constanți. De aceea, o coadă, un mesaj fără răspuns sau o pagină care se încarcă greu pot părea mult mai enervante decât sunt în realitate.


Observă ce se întâmplă chiar înainte să devii nerăbdător. Poate că au trecut câteva ore de când nu te-ai odihnit. Poate ai acceptat mai multe angajamente decât poți îndeplini. Sau poate o așteptare activează teama că ceva va merge prost. Recunoașterea originii îți permite să răspunzi într-un mod mai conștient.



Când nerăbdarea poate fi utilă și când devine o problemă


Nerăbdarea nu este întotdeauna negativă. În anumite situații, te poate impulsiona să acționezi, să iei o decizie sau să rezolvi rapid o dificultate. Acea energie te poate ajuta și să observi că ceva trebuie schimbat.


Problema apare atunci când graba devine constantă și începe să afecteze diferite domenii ale vieții tale. Nimic nu pare suficient, rezultatele nu apar niciodată atât de repede pe cât ți-ai dori, iar oamenii nu răspund așa cum te aștepți. Atunci apar furia, anxietatea și dezamăgirea.


Dorința de rezultate imediate te poate face să abandonezi prea devreme procese valoroase. Acest lucru se întâmplă la serviciu, în învățare, în formarea obiceiurilor sănătoase și, de asemenea, în relații. Nu tot ceea ce este important produce semne vizibile în primele zile.


În ce situații apare cel mai puternic nerăbdarea ta? Observi vreun tipar care se repetă?


Dacă mintea ta tinde să anticipeze scenarii negative, îți recomand să completezi această lectură cu Cum să depășești teama de viitor: puterea prezentului.



Cum să controlezi nerăbdarea și să-ți recapeți calmul


A învăța să gestionezi nerăbdarea este un proces gradual. Și da, în mod paradoxal, îți cere să ai răbdare cu tine însuți. Nu trebuie să-ți schimbi personalitatea. Obiectivul este să recunoști graba înainte ca aceasta să-ți controleze deciziile.



  1. Practică atenția conștientă. Mindfulness-ul te poate ajuta să revii în prezent și să te distanțezi de gândurile anticipatorii. Poți începe cu înregistrări audio scurte disponibile pe platforme de muzică sau video. Nu trebuie să-ți golești mintea: este suficient să observi ceea ce simți și să revii blând la respirație.

  2. Folosește o respirație mai lentă. Când observi tensiune, inspiră confortabil și încearcă să faci expirația puțin mai lungă. De exemplu, poți inspira timp de cinci secunde și expira timp de opt, de cinci sau șase ori. Nu forța ritmul; dacă amețești sau te simți inconfortabil, respiră normal.

  3. Stabilește obiective realiste. Împarte-ți obiectivele în pași mici și concreți. În loc să-ți ceri să „termini totul astăzi”, alege o acțiune posibilă: răspunde la trei mesaje, fă ordine într-o cameră sau lucrează douăzeci de minute fără întreruperi. Progresele vizibile reduc anxietatea legată de rezultatul final.

  4. Practică răbdarea activă. A accepta că ceva necesită timp nu înseamnă să rămâi nemișcat. Poți profita de o așteptare pentru a citi, a te plimba, a asculta muzică, a avea grijă de plantele tale sau a învăța o abilitate. Să cânți la un instrument, să cânți vocal sau să exersezi arta oratoriei sunt exemple utile. Important este ca așteptarea să nu devină centrul atenției tale.

  5. Dezvoltă o rutină de relaxare. Yoga, meditația, o plimbare liniștită sau câteva minute de respirație lentă te pot ajuta. Alege o practică simplă pe care o poți menține. Zece minute pe zi sunt de obicei mai realiste decât o sesiune lungă la care vei renunța după câteva zile.

  6. Identifică-ți gândurile automate. Notează ce gândești atunci când devii nerăbdător, ce situație a declanșat acel gând și ce emoție a apărut. De exemplu: „Dacă nu răspunde acum, ceva nu este în regulă”. Apoi încearcă o alternativă mai echilibrată: „Nu cunosc motivul întârzierii și pot aștepta înainte de a trage concluzii”.



Un plan de patru săptămâni pentru a lucra cu nerăbdarea


Nu există o formulă care să garanteze o schimbare completă într-o lună, însă patru săptămâni îți pot servi pentru a începe un obicei diferit.



  • Prima săptămână: observă când apare graba și notează-ți gândurile.

  • A doua săptămână: practică zilnic câteva minute de respirație sau atenție conștientă.

  • A treia săptămână: împarte-ți sarcinile și alege priorități realiste.

  • A patra săptămână: exersează să aștepți în mod deliberat în situații mici, fără să te distragi și fără să reacționezi imediat.


La finalul fiecărei săptămâni, întreabă-te ce a funcționat, ce ți-a fost greu și de ce ajustare ai nevoie. Nu măsura progresul prin absența totală a nerăbdării, ci prin capacitatea ta de a o observa și de a alege cum să răspunzi.



Când este recomandat să cauți ajutor psihologic


Dacă după patru sau cinci săptămâni nu observi schimbări sau dacă anxietatea și iritabilitatea îți afectează odihna, munca ori relațiile, ia în considerare consultarea unui specialist în sănătate mintală.


Un psiholog te poate ajuta să înțelegi ce susține această grabă și să dezvolți instrumente adaptate situației tale. Abordările cognitiv-comportamentale, printre altele, lucrează de obicei cu gândurile automate, emoțiile și comportamentele care mențin problema.


Poți aprofunda în continuare cu 10 sfaturi eficiente pentru a învinge anxietatea și nervozitatea.


Nu trebuie să încetezi să vrei să mergi înainte. Trebuie doar să înveți să o faci fără să trăiești într-o cursă permanentă.