este ca un oaspete nedorit care se prezintă la petrecerea vieții, dar în loc să ne aducă o sticlă de vin, aduce cu sine degenerarea și moartea neuronilor noștri.
Asta interferează cu capacitatea de a gândi, a-și aminti și a socializa, făcând ca viața de zi cu zi să devină un adevărat puzzle. Și nu vorbim despre un puzzle ușor, ci despre acelea de o mie de piese care par mereu să le lipsească una.
La nivel global, aproximativ 60 de milioane de oameni suferă de demență, iar dintre aceștia, se estimează că două treimi au Alzheimer.
Este o mulțime de creiere în risc! În Statele Unite, această boală este a șasea cauză de deces. Dar nu toate știrile sunt proaste. Cercetătorii lucrează din greu pentru a putea diagnostica boala înainte ca semnele să devină evidente. Nu ar fi grozav să știm că există speranță?
Proteinele beta-amiloid și tau: răufăcătoarele poveștii
Dacă boala Alzheimer ar fi un film, proteinele beta-amiloid și tau ar fi principalele răufăcătoare. Beta-amiloid formează plăci în creier, în timp ce tau se încurcă de parcă ar încerca să croșeteze o eșarfă fără să știe cum.
Aceste proteine nu doar că îngreunează comunicarea între neuroni, dar activează și imunități care provoacă inflamație, de parcă creierul ar decide să organizeze o petrecere de distrugere celulară.
Pe măsură ce aceste proteine fac ravagii, neuronii își pierd capacitatea de a trimite mesaje și, în cele din urmă, mor. Hipocampul și amigdala sunt primele victime, ceea ce duce la pierderea memoriei și la schimbări emoționale. Imaginează-ți un creier în care mesajele se pierd ca niște scrisori rătăcite în poștă.
Îți sugerez să citești:
Cum să trăiești până la 120 de ani cu aceste sfaturi indispensabile
Factori de risc: ce ne pune pe lista de așteptare?
Acum, să discutăm despre factorii de risc. Unii sunt genetici, în timp ce alții depind de stilul nostru de viață. De exemplu, a avea un rudenie apropiată cu Alzheimer poate crește șansele de a primi acea scrisoare de invitație.
Varianta genei APOE e4 este cea care atrage cel mai mult atenția. Dacă ai o copie, riscul tău crește; dacă ai două, ei bine, să spunem că e mai bine să îți menții mintea ocupată!
Pe de altă parte, obiceiurile de viață joacă, de asemenea, un rol crucial.
A dormi prost, a duce o viață sedentară și a fi prieten cu tutunul sau cu
mâncarea de tip fast-food sunt ca și cum ai arunca confetti la petrecerea neurodegenerării.
Dar, știai că educația și activitățile stimulante pot fi cele mai bune aliați ai tăi?
Menținerea minții active și socializarea sunt strategii care par să ajute la reducerea riscului. Așadar, ce zici de a te alătura unui club de lectură sau de a învăța să cânți la un instrument?
Îți sugerez să îți programezi să citești:
Cum să ne îmbunătățim somnul Privind spre viitor: speranță și progrese în cercetare
Los avanțurile în cercetare sunt ca soarele care răsare printre nori într-o zi gri. Se explorează noi diagnostice și tratamente care ar putea schimba regulile jocului.
Știința începe să înțeleagă mai bine cum interacționează proteinele beta-amiloid și tau și care sunt adevăratele lor roluri în boală. Acest lucru ar putea deschide ușa către noi terapii care nu doar că opresc progresia bolii, ci poate, într-un viitor îndepărtat, o previn.
Așadar, în timp ce continuăm să cercetăm și să învățăm despre boala Alzheimer, să ne amintim că îngrijirea creierului nostru este crucială.
Menținerea activității, socializarea și învățarea de lucruri noi nu sunt doar bune pentru suflet, ci și pentru neuronii noștri!
Ești pregătit să fii eroul propriei tale povești cerebrale?