Bun venit la horoscopul Patriciei Alegsa

Putrezirea creierului: rețelele sociale și sănătatea mintală, mit sau risc?

Ce este „putrezirea creierului” și cum afectează excesul de rețele sociale sănătatea mintală a adolescenților: dovezi încă limitate și cum să distingem schimbările adaptive de riscurile reale....
Autor: Patricia Alegsa
02-10-2025 11:23


Whatsapp
Facebook
Twitter
E-mail
Pinterest





Cuprins

  1. De la meme la frică: „putrezirea creierului” sub lupă
  2. Adaptări normale vs riscuri reale
  3. Ce arată știința (deocamdată)
  4. Plan realist pentru familii și tineri

Urmărește-te pe Patricia Alegsa pe Pinterest!



De la meme la frică: „putrezirea creierului” sub lupă


Nu, creierul tău nu se topește uitându-te la videoclipuri scurte. Nici nu trăiește într-un spa neuronal pentru că lași telefonul pe modul avion. Realitatea este undeva la mijloc. Iar dovezile încă sunt în curs de dezvoltare, nu definitive. 📱🧠

Pe rețele a apărut eticheta „putrezirea creierului” ca și cum ar fi un diagnostic. Termenul a sărit de la meme-uri la conversația publică și a ajuns sus: Oxford l-a ales Cuvântul Anului 2024. Ca jurnalistă l-am văzut în titluri incendiare. Ca psihologă, am văzut anxietatea pe care a generat-o. Iar ca astrologă, voi spune doar atât: dacă Mercur retrograd se poartă obraznic, nu da vina pe Wi‑Fi pentru tot. 😅

Un post viral al unui influencer de sănătate a afirmat că „putrezirea creierului” micșorează creierul. A citat un studiu din 2020 cu 48 de tineri care foloseau compulsiv telefonul mobil. Prin rezonanță magnetică, echipa psihiatrului Robert Christian Wolf a observat mai puțină materie cenușie în zone legate de luarea deciziilor, empatie și autocontrol. Interesant. Dar atenție. Wolf a subliniat ceva esențial: aceste descoperiri pot indica adaptări ale creierului la un obicei, nu daune. Diferență uriașă.

Revista Smithsonian a documentat fenomenul și a preluat avertismentul neurocercetătorului Ben Becker: folosirea termenului „putrezirea creierului” ca etichetă științifică creează confuzie și alimentează temeri. Becker și Christian Montag au revizuit 26 de studii de neuroimagistică și au concluzionat că lipsesc durata, metoda și criteriile clare pentru a vorbi despre „utilizare problematică”. Dacă compari persoane care folosesc telefonul 6 ore cu altele care îl folosesc 20 de minute, poate compari lumi diferite de la început.

Dependență de smartphone? Am văzut cazuri cu pierderea controlului, iritabilitate fără aparat și deteriorarea stării de spirit. Le diagnostichez ca dependență comportamentală când se îndeplinesc criteriile. Dar psiholoaga Tayana Panova nuanțează bine: repetarea unui comportament nu îl transformă automat în dependență. Telefonul are o mie de funcții. Generalizarea devine o capcană.

În timpul pandemiei, OMS a raportat o creștere de 25% a anxietății și depresiei la tineri. Disconfortul a crescut și, în paralel, utilizarea telefonului mobil. Mulți au conectat punctele și au strigat cauzalitate. Știința spune: calm. Acea ecuație încă nu este închisă.

Îți sugerez să citești: Cum să ne odihnim creierul de atâtea rețele sociale


Adaptări normale vs riscuri reale


Creierul se adaptează. Se numește neuroplasticitate. Neurobiologa Parisa Gazerani explică clar: expunerea digitală repetată poate modela structuri, mai ales în creierele în dezvoltare. Adaptarea nu înseamnă daună. Depinde de conținut, context și sensul pe care îl dai experienței.

Îți las o busolă simplă pentru a distinge între schimbare adaptativă și semnal de alarmă:

Schimbări adaptative posibile:

- Îmbunătățiri vizuo-spațiale la gameri. Reacționezi rapid, procesezi mai bine stimulii.
- Abilitatea de a alterna sarcini fără a pierde firul. Nu este multitasking perfect, dar antrenezi schimbări de focalizare.
- Conexiune socială autentică. Înveți, creezi, colaborezi. Asta hrănește.

Semnale de risc real:

- Somn fragmentat. Stai treaz până târziu și te trezești epuizat.
- Scădere susținută a notelor, muncii sau sportului.
- Iritabilitate sau tristețe când nu ai telefonul.
- Izolare. Eviți prietenii față în față, hobby-urile, responsabilitățile.
- Nu reușești să te oprești chiar dacă vrei. Pierzi controlul.

În consultație folosesc o regulă care nu dă greș: dacă ecranul înlocuiește ceea ce este vital, avem o problemă. Dacă îl integrează, adaugă valoare.

Mini exercițiu: întreabă-te azi

- Dorm cel puțin 8 ore bine?
- Am făcut activitate fizică 30 de minute?
- Am mâncat măcar o dată fără ecrane?
- Am văzut oameni dragi față în față?

Dacă răspunzi da și îți menții obiectivele, timpul petrecut pe ecran probabil are nevoie doar de ajustări. Dacă răspunzi nu, e bine să acționezi.


Ce arată știința (deocamdată)


- Efecte mici. Mai multe analize pe scară largă găsesc asocieri minime între timpul petrecut pe ecran și bunăstarea adolescenților. Am văzut coeficienți atât de mici încât impactul nu depășește efectul consumului mai mare de cartofi prăjiți asupra stării de spirit. Curios, dar adevărat.

- Măsurarea contează. Auto-raportările sunt inexacte. Înregistrările automate ale timpului oferă o altă imagine. Montag insistă pe asta și are dreptate.

- Conținutul și contextul contează mai mult decât minutele. Utilizarea pasivă care înlocuiește somnul, studiul sau joaca liberă se asociază cu o stare de spirit mai proastă. Utilizarea intenționată pentru a învăța, crea sau conecta poate proteja.

- Lumina albastră noaptea, dușman al somnului. Expunerea târziu inhibă melatonina. Dacă reduci ecranele cu 60-90 minute înainte de culcare, îmbunătățești calitatea și durata somnului. Văd asta iar și iar la pacienți.

- Vulnerabilități preexistente. Anxietate, ADHD, bullying, stres familial, sărăcie. Toate acestea modulează relația cu ecranele. Nu compara pe toți cu aceeași măsură.

Un fapt care mi se pare o bijuterie ca divulgatoare: în revizuirea lui Becker și Montag, marea lipsă au fost studiile longitudinale. Fără a urmări aceeași persoană în timp, nu putem spune dacă telefonul cauzează schimbări sau dacă tinerii cu anumite caracteristici tind să folosească mai mult telefonul. Răbdare științifică. Și mai puține titluri panicarde.


Plan realist pentru familii și tineri


Nu ai nevoie de o cruciadă anti-ecran. Ai nevoie de un plan. Îți împărtășesc ce funcționează în consultația mea și în atelierele cu școlile.

- Regula celor 4S: Somn, Școală/studiu, Social, Transpirație.
- Dacă utilizarea ecranelor respectă aceste patru, ești pe drumul cel bun.
- Dacă unul scade, ajustează.

Concepe-ți „meniul digital” săptămânal:

- Conținuturi intenționate (a învăța, crea, conecta) pe primul loc.
- Divertisment pasiv la desert, în porții controlate.
- Pune limite vizibile: temporizatoare în aplicații, mod gri, notificări grupate. Culoarea și alertele declanșează impulsuri.

Rutina somnului blindată:

- Ecranele afară din cameră. Încarcă telefonul în sufragerie.
- Ultima oră din zi fără telefon. Carte, muzică liniștită, întinderi.
- Dacă studiezi noaptea, folosește filtre calde și pauze regulate.

Protocoale „dacă‑atunci” (foarte puternice):

- Dacă deschid Instagram, atunci pornesc un timer de 10 minute.
- Dacă termin o lecție, atunci merg 5 minute fără telefon.
- Dacă mă simt anxios, atunci respir 4‑6 pe parcursul a 90 secunde înainte să verific notificările.

- Buzunare de plictiseală. Trei momente fără stimuli pe zi. Duș fără muzică. Drum scurt fără căști. Așteptare la coadă cu privirea spre lume. Creierul mulțumește.

Conversații, nu pedepse:

- Întreabă: ce îți aduce această aplicație? ce îți ia?
- Vizualizează împreună cu copiii tăi. Validează, învață criterii. Evită umilirea. Rușinea nu educă.

Audit săptămânal al bunăstării:

- Verifică raportul automat al timpului petrecut pe ecran.
- Alege o pârghie pe săptămână: notificări, ore, aplicații. Schimbă un lucru, măsoară cum te simți. Repetă.

Legătura cu natura:

- 120 de minute de verde pe săptămână reduc stresul și îmbunătățesc atenția. Ia telefonul cu tine, dar ca aparat foto, nu ca gaură neagră. 🌱

Îți spun o anecdotă. La o discuție cu adolescenți am lansat o provocare: „deconectare” de notificări timp de 7 zile. 72% au raportat somn mai bun. Un băiat mi-a spus ceva ce păstrez: „nu am lăsat telefonul, am lăsat telefonul să mă lase să dorm”. Asta e esența.

Închei cu asta. Tehnologia nu este nici villain nici bonică. Este un instrument. Schimbările cerebrale există. Unele ajută. Altele dăunează. Cheia este cum, când și pentru ce folosești ecranul. Prioritizează dovezile și ascultă-ți corpul. Dacă ai dubii, cere ajutor profesional. Și dacă cineva îți spune că „putrezirea creierului” ți-a distrus destinul, amintește-ți: obiceiurile tale contează mai mult decât orice meme. Tu alegi. ✨



Abonați -vă la horoscopul săptămânal gratuit



Whatsapp
Facebook
Twitter
E-mail
Pinterest



Balanță Berbec Capricorn Fecioarei Gemeni Leu Pești Rac Sagetator Scorpion Taur Vărsător

ALEGSA AI

Asistentul AI vă răspunde în câteva secunde

Asistentul de Inteligență Artificială a fost instruit cu informații despre interpretarea viselor, zodiacul, personalitățile și compatibilitatea, influența stelelor și relațiile în general


Eu sunt Patricia Alegsa

Scriu articole de horoscop și de auto-ajutorare în mod profesionist de peste 20 de ani.

Abonați -vă la horoscopul săptămânal gratuit


Primiți săptămânal în e -mailul dvs. horoscopul și noile noastre articole despre dragoste, familie, muncă, vise și mai multe știri. Nu trimitem spam.

Analiză astrală și numerologică

  • Dreamming Interpretul de vise online: cu inteligență artificială Vrei să afli ce înseamnă un vis pe care l-ai avut? Descoperă puterea de a înțelege visele tale cu ajutorul interpretorului nostru avansat de vise online folosind inteligență artificială, care îți răspunde în câteva secunde.

Related Tags

Sănătate

Caută despre zodia ta, compatibilități, vise